Pentru o înțelegere de ansamblu mai bună în ceea ce privește rolul glutationului în a preveni și combate stresul oxidativ, este necesar să explicăm ce anume înseamnă stres oxidativ și în ce condiții se formează în organism.

Stresul oxidativ (SO) se referă la procesul prin care, corpul, în urma diferitelor activități metabolice, produce radicali liberi. Aceștia pot fi SRO (specii reactive de oxigen precum superoxidul, hidroxilul, hidrogen peroxidul, peroxilul) sau SRN (specii reactive de nitrogen precum oxidul nitric, oxidul nitros, peroxinitritul, anionul nitroxil, acidul peroxinitros), și participă în diverse reacții chimice cu proteinele, ADN-ul, lipidele, acizii nucleici, oxidându-le și impiedicând celulele să se folosească de aceste biomolecule așa cum este firesc [1].

Cauze externe ale formării de radicali liberi

Totodată, radicalii liberi se pot forma și în urma influenței unor factori externi, precum: poluarea, fumatul, consumul de alcool, droguri sau medicamente, consumul de alimente prăjite, afumate, procesate sau toxice, uleiurile hidrogenate rafinate, consumul excesiv de produse de origine animală, utilizarea plasticelor pentru alimente și băuturi, precum și a ustensilelor din aluminiu sau cupru, a tigăilor și vaselor de gătit cu strat antiaderent, metalele grele din aer și alimente sau din produsele de întreținere, consumul de apă nefiltrată din surse netestate, expunerea exagerată la radiațiile ultraviolete, xenobioticele, bolile infecțioase cronice, infecțiile virale, fungice sau bacteriene, stresul, utilizarea de produse cosmetice și de îngrijire corporală toxice precum și a diverșilor detergenți/balsamuri de rufe, radiațiile electromagnetice, nivelul crescut al glicemiei, activitatea fizică intensă și deficitul de antioxidanți.

Ce sunt radicalii liberi?

Din punct de vedere chimic, corpul uman este alcătuit din molecule și atomi care au un număr par de electroni ce gravitează orbitalul extern al acestora. Când numărul de electroni devine impar, atunci se formează un radical liber. Acesta va avea tendința de a „ataca” și alte molecule pentru a le sustrage un electron, fenomen care poate perturba activitățile celulare dacă în organism nu există destui antioxidanți care să furnizeze radicalului liber electronul lipsă.

Oxidarea celulară

Este necesar să precizăm că radicalii liberi nu au întotdeauna un rol distructiv. Aceștia joacă un rol esențial în procese biologice vitale precum distrugerea intercelulară a bacteriilor, creșterea celulară, răspunsul imun. De asemenea, sunt implicați în fenomenul de semnalizare redox.

Cu toate acestea, când radicalii liberi devin reactivi și se regăsesc într-un număr mai mare decât nivelul de antioxidanți disponibili, atunci stresul oxidativ (proces accelerat de oxidare celulară) va crește.

Acest lucru va contribui la îmbătrânirea prematură a țesuturilor și a organelor, pierderea elasticității și a rezistenței acestora prin afectarea celulară directă (apoptoza celulei, „moartea programată”, sau scăderea funcțiilor anumitor celule, modificări în ciclul de creștere și proliferare celulară), scăderea activității enzimatice și afectarea funcției mitocondriale, dezvoltarea de boli cardiovasculare, inflamatorii, a fibrozei pulmonare, a bolilor neuroinflamatorii și neurodegenerative precum Alzheimer și Parkinson. Radicalii liberi pot cauza și mutații genetice, interferând în procesul de replicare și copiere a ADN-ului.[1,2]. Astfel, va crește riscul proliferărilor celulare aberante, cum este cancerul, prin activarea genelor oncogene și inactivarea genei oncosupresoare p53 [3].

Glutation. Prima linie de apărare

În momentul în care este interceptat un nivel crescut de stres oxidativ, celulele vor direcționa molecule de glutation în locul în care există probleme, pentru a fi protejate. Acolo, glutationul, în forma sa redusă, va neutraliza și elimina radicalii liberi din circulație, ca apoi, în forma sa oxidată (GSSG), acesta să fie transferat către o „stație” de reciclare pentru a fi transformat din nou în forma sa utilizabilă (GSH).

În cazul în care se suplimentează în exces, sau când în corp se cumulează o cantitate mare de glutation, surplusul va fi depozitat în spații numite „bănci celulare” [4], prevenind o reducere prea mare a radicalilor liberi. Stresul oxidativ prea ridicat va epuiza capacitatea corpului de a produce și reface stocul de GSH.

Glutation. Absorbția la nivel celular

Glutationul există într-o formă redusă și una oxidată, dintre acestea doar forma redusă este bioactivă. Încapsularea în lipozomi a formei bioactive de glutation este singura formă de administrare orală prin care se asigură absorbția rapidă și prezența sa directă în fluxul sanguin. Lipozomii protejează glutationul în mediul intestinal astfel încât acesta nu este deteriorat, având posibilitatea de a ajunge rapid la nivel celular.

Precum și extractul standardizat de Curcuma longa (curcumin 95%), glutationul, în forma sa redusă, are dezavantajul unei biodisponibilități scăzute, a unui metabolism rapid cu eliminare sistemică majoră. Practic se degradează foarte ușor la nivel intestinal dacă nu este protejat de învelișul fosfolipidic al unei microsfere lipozomale. Informații complete despre încapsularea glutationului în lipozomi naturali sunt disponibile AICI.

Pacienții COVID-19 au nivel ridicat de stres oxidativ și deficit de glutation

Cercetătorii de la Colegiul de Medicină Baylor (SUA) au investigat efectul infecției cu virusul SARS-CoV-2 asupra nivelurilor de stres oxidativ, daune oxidante și glutation, cel mai abundent antioxidant fiziologic. Comparativ cu persoanele sănătoase, pacienții spitalizați cu COVID-19 au avut niveluri semnificativ crescute de stres oxidativ și daune oxidante, alături de un nivel semnificativ redus de glutation [5].

Glutationul îndeplinește și alte funcții extrem de importante în organism: menține statusul redox, modulează căi importante de semnalizare celulară, este implicat în metabolismul nucleotidic, în formarea de mesageri lipidici secundari, în echilibrarea homeostaziei oxidului nitric, reglează evenimente celulare majore incluzând expresia genetică, sinteza ADN-ului și a proteinelor, proliferarea celulară, apoptoza celulară, glutaționilarea proteinelor, influențează răspunsul imun, susține producția de celule imunitare și a citokinelor, contribuie la repararea acizilor nucleici, are un rol asupra fibrogenezei, iar lista poate continua [2,6,7].

Articol scris de Oana Mihaela Niculae, colaborator Jurnalul de Hypersănătate

Editarea, aranjarea și publicarea: Silviu Stănculeț, Redactor Jurnalul de Hypersănătate

Informațiile prezentate servesc în scop educațional și informațional. Pentru sfaturi medicale vă recomandăm consultul medical de specialitate.

Dacă te abonezi la Newsletter-ul Hypernatura.com vei primi gratuit cele mai noi și apreciate articole direct în căsuța ta de e-mail!

Link-uri utile:

Glutation Lipozomal, https://www.hypernatura.com/produs/lipozomal-glutathion-hypernatura/

Surse bibliografice: [1] Alternative Medicine Review, Why Glutathione may be the best oxidative stress supplement (https://altmedrev.com/blog/why-glutathione-may-be-the-best-oxidative-stress-supplement/) [2] Lu SC. Glutathione synthesis. Biochim Biophys Acta. 2013 May (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3549305/) [3] Julita Kulbacka, Jolanta Saczko, Agnieszka Chwilkowska, Anna Choromańska and Nina Skołucka, Apoptosis, Free Radicals and Antioxidant Defense in Antitumor Therapy, October 3rd 2012 (https://www.intechopen.com/books/antioxidant-enzyme/apoptosis-free-radicals-and-antioxidant-defense-in-antitumor-therapy) [4] Divine KK, Ayala-Fierro F, Barber DS, Carter DE. Glutathione, albumin, cysteine, and cys-gly effects on toxicity and accumulation of mercuric chloride in LLC-PK1 cells. J Toxicol Environ Health A. 1999 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/10494917/) [5] Kumar, P.; Osahon, O.; Vides, D.B.; Hanania, N.; Minard, C.G.; Sekhar, R.V. Severe Glutathione Deficiency, Oxidative Stress and Oxidant Damage in Adults Hospitalized with COVID-19: Implications for GlyNAC (Glycine and N-Acetylcysteine) Supplementation. Antioxidants 2022 (https://www.mdpi.com/2076-3921/11/1/50) [6] Dwivedi, D., Megha, K., Mishra, R. et al. Glutathione in Brain: Overview of Its Conformations, Functions, Biochemical Characteristics, Quantitation and Potential Therapeutic Role in Brain Disorders. Neurochem Res, 2020 (https://link.springer.com/article/10.1007/s11064-020-03030-1) [7] Chen Y, Dong H, Thompson DC, Shertzer HG, Nebert DW, Vasiliou V. Glutathione defense mechanism in liver injury: insights from animal models. Food Chem Toxicol. 2013 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3801188/).