Cancerul Pulmonar: Cum se depistează cauza celor mai multe decese de cancer?

Cancerul pulmonar rămâne în continuare cauza celor mai multe decese înregistrate în cazul bolnavilor de cancer la nivel mondial. Conform rapoartelor oficiale ale OMS (Organizația Mondială a Sănătății) 1.76 milioane de decese cauzate de cancerul pulmonar au fost înregistrate doar în anul 2018.

În România, datele oferite de către EUROSTAT indică faptul că 4% dintre decesele de la noi din țară sunt cauzate de către Cancerul pulmonar, situându-l astfel pe primul loc ca și număr de victime. Cancerul pulmonar este una dintre cele mai dificile forme de cancer în ceea ce privește detectarea, prevenția și tratarea lui.

Dificultățile în acest caz constau în faptul că acest tip de cancer este împărțit în două mari categorii, care necesită metode diferite de prevenție și tratament. Mai mult, atât felul în care se manifestă această formă de cancer, cât și etapele evolutive sau metastazele diferă de la o categorie la cealaltă, făcând ca depistarea și tratamentul să fie o adevărată provocare, tocmai din pricina multitudinii de posibilități. Înainte de a vedea care sunt cele mai notabile aspecte ale depistării cancerului pulmonar, este necesar să înțelegem modul în care își poate face apariția.

Ce este Cancerul Pulmonar?

Cancerul pulmonar reprezintă o creștere necontrolată a unor celule anormale la nivelul plămânilor. Dacă la apariția lor, ele nu sunt înlăturate de către sistemul imunitar, se înmulțesc rapid, se atașează unele de altele și formează tumori benigne sau maligne.

Diferența constă în faptul că odată formate, tumorile benigne nu se extind, iar dacă sunt înlăturate prin intervenție chirurgicală, șansele de recidivă sunt minime. În schimb tumorile maligne evoluează, putând afecta organele învecinate sau chiar alte zone mai îndepărtate ale corpului prin formarea de metastaze.

După cum am menționat anterior, există două tipuri de cancer pulmonar care răspund diferit la schemele de tratament administrate. Iată care sunt acestea:

Cancerul pulmonar cu celule mici:

Acest tip de cancer se răspândește foarte rapid, iar la momentul diagnosticului este deja prezent în ganglionii limfatici și/sau în alte zone ale corpului. De asemenea, cancerul pulmonar cu celule mici este în general diagnosticat la fumători și foarte rar la nefumători.

Cancerul pulmonar fără celule mici:

Cel mai cunoscut tip de cancer pulmonar, acesta reprezintă aproximativ 85% din totalul cancerelor pulmonare diagnosticate și se împarte în trei subcategorii principale:

• Adenocarcinom
• Carcinomul cu celule scuamoase
• Carcinomul cu celule mari

Adenocarcinomul este cel mai comun tip de cancer fără celule mici, care apare mai frecvent la femei, în special la cele fumătoare. Adenocarcinomul se dezvoltă în zonele periferice ale plămânilor și poate produce acumulări de mucus/spută în căile respiratorii mici.

”Carcinoamele apar atunci când ADN-ul unei celule este deteriorat sau modificat și celula începe să crească incontrolabil și să devină malignă” Sursa.

Carcinomul cu celule scuamoase (carcinomul epidermoid) este al doilea cel mai frecvent tip de cancer cu celule non-mici care apare în general la bărbați și la vârstnici de ambele sexe, foarte rar la nefumători. Se formează în general în zona centrală a pieptului, ca o masă de celule cu consistență fermă. Pentru acest tip de cancer se recomandă în general operația.

Carcinomul cu celule mari este cea mai rară formă de cancer din această categorie, și descrie tumorile analizate la microscop ca fiind cu celule de mărimi mari. Această formă de cancer are tendința de a se răspândii prin sistemul limfactic, ajungând în nodulii limfatici foarte îndepărtați.

Este recomandat ca pacienții cu risc crescut de cancer pulmonar, în principal fumătorii de peste 55 de ani să se testeze anual. Stabilirea timpurie a diagnosticului va mări șansele organismului de a răspunde mai bine la tratament.

Cauze și factori de risc ale cancerului pulmonar

În mod normal, celulele sănătoase trec printr-un proces natural format din trei faze: creștere, divizare și moarte. Celulele canceroase care se formează în organism nu mor, iar dacă nu sunt identificate și înlăturate de către sistemul imunitar, ele se divizează continuu, formând în cele din urmă o tumoare.

Iată o serie de factori care cresc riscul de apariție a cancerului pulmonar:

Fumatul activ constituie principala cauză a formării cancerului pulmonar la 9 din 10 persoane. Fumul de țigară conține peste 7000 de compuși chimici cu potențial cancerigen iar riscul de a dezvolta cancer pulmonar este determinat de vârsta la care persoana s-a apucat de fumat și de numărul de țigări pe care le fumează pe zi.

Fumatul pasiv, specific nefumătorilor, reprezintă și el un foarte mare factor de risc în dezvoltarea cancerului pulmonar. Persoanele nefumătoare, expuse frecvent la fumul de țigară sunt cu până la 30% mai predispuse dezvoltării cancerului pulmonar decât persoanele nefumătoare care evită spațiile închise în care se fumează.

Expunerea la radon, un gaz radioactiv care provine din uraniu. Uraniul, care se găsește în sol, se transformă în radiu, iar acesta în radon. Cantități mai mari de radon se găsesc în principal în case și la parterul blocurilor. Studii recente arată că cel puţin 10% din totalul cazurilor de cancer pulmonar îşi au originea în expunerea la radonul rezidenţial.

Expunerea la azbest crește și ea riscul dezvoltării cancerului pulmonar, în special în cazul fumătorilor. Persoanele cel mai des expuse la acest mineral sunt minerii, lucrătorii pe șantiere navale, în fabrici sau clădiri izolate.

Expunerea la diferite substanțe chimice în mediile de prelucrare a oțelului, nichelului, cromului și al cărbunelui, alături de radiații sau alte particule poluante din atmosferă pot crește riscul instalării cancerului pulmonar. Specialiștii aproximează că până la 5% din decese survenite în urma acestei boli sunt cauzate de poluarea aerului.

Istoricul familial de cancer sau boli pulmonare – riscul de a dezvolta cancer pulmonar crește dacă există predispoziție genetică. De asemenea, cine a fost diagnosticat anterior cu bronșită cronică, tuberculoză, emfizem sau fibroză pulmonară prezintă un risc crescut de apariție a cancerului pulmonar.

Vârsta – cancerul pulmonar apare cel mai frecvent la persoanele trecute de 60 de ani, dar poate fi întâlnit și în cazul tinerilor.

Cancer pulmonar: Detectare, Diagnostic și simptome 

În mod normal, simptomele cancerului pulmonar nu sunt resimțite decât atunci când acesta se află într-un stadiu avansat de dezvoltare, fiind deja foarte greu de tratat. Din această cauză, multe persoane cărora li s-a pus ulterior diagnosticul de cancer pulmonar de către medicul specialist pneumolog, au prezentat inițial simptome similare infecțiilor tractului respirator sau a altor afecțiuni ce pot fi provocate de fumat.

În ceea ce privește formele incipiente și detectarea acestui tip de cancer, testele Screening sunt recomandate pentru diagnosticarea bolii în stadii incipiente, în care șansele de reușită a tratamentului sunt mai mari. Această modalitate ajută la detectarea timpurie a cancerului pulmonar fără celule mici, care în general se răspândește mai greu decât cel fără celule mici.

Simptomele cele mai cunoscute care ar putea indica prezența cancerului de plămân sunt următoarele:

• Tuse cu sânge sau flegme de culoare ruginie
• Tuse continuă care se agravează treptat
• Răgușeală
• Răsuflări cu șuierat
• Bronșită sau Pneumonie recurente
• Durere în piept care se agravează, în timpul râsului, tusei sau când se inspiră adânc
• Oboseală accentuată
• Pierderi de greutate fără efort și apetit slab

Simptome specifice răspândirii cancerului pulmonar în alte zone ale corpului:

• Dureri de cap, convulsii, probleme cu balansul, amețeală sau alte dereglări ale sistemului nervos
• Îngălbenire a pielii și a ochilor
• Noduli limfatici imflamați, vizibili
• Dureri de oase
• Durere inexplicabilă la nivelul mâinilor, oaselor sau a umerilor

Printre metodele de depistare a cancerului și de efectuare ale acestui Screening se folosesc următoarele tehnici:

Citologia sputei: Flegma sau alte secreții ale plămânului sunt supuse unei analize de laborator pentru a putea vedea dacă sputa prezintă celule canceroase;

Toracenteza: Dacă în jurul plămânilor s-a format un fluid (efuzie pleurală), doctorii pot folosi toracenteza pentru a ameliora simptomele și verifica dacă fluidul respectiv conține celule canceroase;

Biopsie cu ac: Folosind un ac foarte fin, gol în interior, medicii pot extrage fluide sau părți de țesut suspicioase pentru a le putea analiza. Un avantaj mare al acestei metode este faptul că pacientul nu necesită operație, dar în unele cazuri datele obținute prin această tehnică sunt insuficiente;

Bronhoscopie: Tuburi foarte fine sunt folosite pentru a preleva țesut din componența bronhiilor;

Teste care verifică prezența metastazelor în cancerul pulmonar:

Ultrasunete endobronhice: Ultrasunetele sunt folosite pentru a crea o imagine a zonei prin capacitatea undelor sonore de a se propaga între țesuturi.

Toracoscopie: Această tehnică este folosită pentru a cerceta posibila răspândire a cancerului în spațiul dintre plămân și peretele toracic. De asemenea, poate fii folosită pentru a sustrage mostre din tumorile localizate în zonele periferice ale plămânilor.

Mediastinoscopie: Se realizează o incizie foarte mică la nivelul gâtului pentru a putea introduce un tub foarte subțire pe trahee, cu scopul de a explora mediastinul (regiune a toracelui aflată între cei doi plămâni). Această intervenție se face în cazul suspicionării invaziei ganglionare, prezența tumorilor mediastinale sau a limfomului.

Mediastinotomie: O incizie este realizată între ce-a de-a doua și a treia coastă cu scopul analizării ganglionilor limfatici care nu au putut fi verificați prin mediastinoscopie.

Prevenția cancerului pulmonar

Există posibilitatea reducerii riscului de instalare a cancerului în plămâni prin limitarea expunerii la anumiți factori și prin adoptarea unor obiceiuri care nu doar reduc riscul de cancer dar și susțin funcționalitatea firească a organismului uman.

Evitați fumul de țigară! – primul lucru care poate preveni cancerul de plămân este să nu fumezi și să nu te expui la fumul de țigară. Indiferent de vârstă și de perioada petrecută ca fumător activ, renunțatul la acest viciu poate reduce riscul de cancer pulmonar și poate prelungi viața.

Evitați expunerea la radon și alte substanțe cancerigene – informarea corectă în legătură cu diferite substanțe la care se poate expune un om în activitățile zilnice este primul pas pe care îl poate face pentru evitarea lor și micșorarea riscului de cancer.

Adoptă o alimentație sănătoasă – dieta bazată pe legume și fructe, de preferat crescute organic, reduce riscul de formare a cancerului pulmonar, atât în cazul nefumătorilor cât și al fumătorilor.

Practică o formă de sport – studiile arată că exercițiile fizice pot reduce riscul dezvoltării cancerului, indiferent de tipul său. Se recomandă 150 de minute de sport de intensitate medie, săptămânal, sau măcar 20 – 30 de minute zilnice de plimbări în natură.

Asigură aportul zilnic necesar de salvestroli – salvestrolii sunt fitonutrienți destul de recent descoperiți, care s-a dovedit că țintesc și provoacă moartea celulelor canceroase inclusiv în stadiul avansat de cancer.

Mult mai multe informații oficiale, documentate, despre acest tip de cancer puteți găsi aici, unde sunt elaborate diferite perspective ale celor două tipuri de cancer, atât din punctul de vedere al cauzelor cât și a formelor de tratament. Tehnicile de depistare a cancerului pulmonar menționate mai sus, cât și cele de prelevare a mostrelor de țesut canceros sunt doar câteva dintre cele mai moderne și actuale tehnici folosite de către medicii din lumea-ntreagă.

Informațiile prezentate servesc în scop educațional și informațional. Pentru sfaturi medicale vă recomandăm consultul medical de specialitate.

Citește și: Natura oferă omului ARMA care atacă și distruge DOAR celulele canceroase. Care este aceasta și unde o găsim?

Dacă te abonezi la Newsletter-ul Hypernatura.com vei primi gratuit cele mai noi și apreciate articole direct în căsuța ta de e-mail!