Coșul meu
0.00 lei
0754 045 411
Coșul meu
0.00 lei
Jurnalul de Hypersănătate

Alzheimer și Demență | 10 Remedii Naturale Bazate pe Știință

Remediile alternative pentru Alzheimer reprezintă o speranță atât pentru suferind cât și pentru familia acestuia. Abordarea alternativă oferă soluții profilactice și de tratament curativ cu eficiență ridicată, mai ales în stadiile incipiente ale bolii Alzheimer, în special la debutul simptomatologiei, dar cu efecte terapeutice evidente și în stadiile avansate ale bolii.

Alzheimer și Demență. Particularități distinctive

Demența reprezintă o categorie largă de simptome care afectează memoria, abilitățile de integrare socială și declinul cognitiv. Boala Alzheimer este un tip specific care reprezintă două treimi din cazurile de demență.

Cele mai comune cinci tipuri de demență sunt boala Alzheimer, demența vasculară, demența frontotemporală, demența cu corpi Lewy și demența mixtă. Demența nu se consideră că face parte din procesul normal de îmbătrânire, dar cu toate acestea 1 din 3 vârstnici suferă de demență.

Boala Alzheimer este un tip specific de demență care duce la moartea celulelor nervoase. Aproximativ 50 de milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu simptome de demență, dintre care majoritatea sunt cazuri de boala Alzheimer. Toate tipurile de demență au în comun inflamația cronică la nivel cerebral.

Simptomele bolii Alzheimer includ:

  • Dificultate în reamintirea informațiilor noi;
  • Probleme de organizare și planificare;
  • Tulburări de concentrare;
  • Confuzie;
  • Uitare;
  • Tulburari de vedere;
  • Scăderea abilităților de gândire;
  • Probleme cu aritmetica simplă;
  • Dificultăți în gândire critică;
  • Pierderea echilibrului sau a percepției profunzimii;
  • Schimbări de personalitate;
  • Afectarea sănătății mintale – depresie, anxietate, paranoia;
  • Modificări ale dispoziției;
  • Halucinatii;
  • Pierdere severă de memorie;
  • Comportament social modificat;

Alzheimer. Cauze și factori de risc

Cauza principală a bolii Alzheimer este acumularea de plăci amiloid formate din proteine beta-amiloid în neuronii creierului. Această depozitare nefirească de proteine beta-amiloide inhibă comunicarea dintre celulele nervoase, astfel neuronii își pierd din capacitatea de funcționare și mor, cauzând schimbări ireversibile la nivelul sistemului nervos.

Acumularea de plăci amiloide se crede că este determinată de prezența neuroinflamației cronice [1].

Factorii de risc menționați aici acționează precum „găurile din acoperișul unei case” care lasă inflamația să se dezvolte, întocmai precum ploaia poate crea inundații atunci când acoperișul este deteriorat. Cu cât se remediază mai mulți factori de risc, cu atât se reduce riscul de a cunoaște și trăi boala Alzheimer.

Factorii de risc includ: predispoziție genetică și istoricul membrilor familiei, boli cronice asociate cu leziuni vasculare, dieta inflamatorie, toxicitatea metalelor grele și alte toxine de mediu, stresul cronic, probleme de somn, stil de viata sedentar, dezechilibre hormonale, lovitură la cap, disbioză intestinală, infecție gingivală, infecții virale, tulburări de funcționalitate celulară.

10 remedii și obiceiuri naturale pentru Alzheimer și demență

Efectele secundare și eficacitatea scăzută a tratamentelor clasice actuale pot determina pacienții și familiile acestora să caute tratamente alternative pentru boala Alzheimer și demență.

Cele 10 remedii și obiceiuri naturale expuse aici au la bază cercetări științifice care le confirmă efectele terapeutice. Acestea nu sunt menite să înlocuiască tratamentul sau sfatul medical, dar importanța cunoașterii și practicării lor aduc beneficii clare persoanelor care caută soluții de prevenție sau tratament natural pentru boala Alzheimer și alte tipuri de demență:

  1. Detoxifierea cerebrală;
  2. Alimentația;
  3. Exercițiul fizic;
  4. Scăderea nivelului de stres;
  5. Somnul de calitate;
  6. Suplimentarea cu vitamine și alți nutrienți;
  7. Îmbunătățirea sănătății inimii;
  8. Interacțiunea socială și o minte activă;
  9. Igiena orală adecvată;
  10. Înlăturarea factorilor de risc din mediul de viață;

Știința ne arată că prin schimbări ale stilului de viață și aducerea unui aport suplimentar de anumiți nutrienți rezultatele sunt mai mult decât încurajatoare.

1. Detoxifierea cerebrală

Creierul uman este un organ vital care dispune de una dintre cele mai bogate rezerve de sânge și consumă până la 20% din energia utilizată de corpul uman – mai mult decât orice alt organ.

Detoxifierea creierului este vitală, iar studiile arată că aceasta are loc doar noaptea [2], în timpul somnului, când spațiul dintre celulele cerebrale se mărește cu până la 60% astfel încât sistemul glimfatic să poată elimina eficient metaboliții, inclusiv proteinele beta-amiloid, principala cauză a evoluției bolii Alzheimer.

Procesul natural de detoxifiere a creierului poate fi perturbat de diferiți factori precum odihna insuficientă (mai puțin de 8 ore de somn neîntrerupt), prezența neuroinflamației, alimentația bogată în acizi grași omega 6, grăsimile hidrogenate, alimentele procesate, consumul des de alimente bogate în zahăr, lipsa activității fizice, stresul, deshidratarea, disbioza intestinală, infecțiile virale.

Cercetări moderne asupra metabolițiilor secundari și a metodelor avansate de extracție dezvoltate de-a lungul ultimilor 15 ani, de către o echipă din Noua Zeelandă, au identificat anumiți metaboliți secundari cu rol neurotrofic, neuroregenerativ și de modulare neuroinflamatorie.

Metaboliții secundari au fost incluși într-o formulă numită Voluntastrols și este destinată susținerii procesului de detoxifiere a SNC (Sistemul Nervos Central) în timpul somnului; detoxifierea este realizată de sistemul glimfatic – sistem unic de canale perivasculare ce asigură eliminarea eficientă a toxinelor, proteinelor și metaboliților, inclusiv a plăcilor amiloide răspunzătoare de degradarea și moartea neuronală.

Detoxifierea organelor interne are efecte profilactice și curative recunoscute inclusiv în lumea medicală. Precum se recomandă periodic detoxifierea hepatică, renală sau intestinală, detoxifierea cerebrală poate fi făcută cu Voluntastrols în cure profilactice (prevenție) câte 2-3 luni de 2 ori pe an, sau curativ în funcție de specificul afecțiunii sau a gradului de degradare cognitivă.

Întocmai precum administrarea de vitamina C previne scorbutul, metaboliții secundari naturali (cu structură polifenolică) prezenți în formula cu denumirea de Voluntastrols ajută la prevenirea și abordarea afecțiunilor cerebrale cauzate de lipsa acestor tipuri de nutrienți (metaboliți secundari) pe care, în cursul evoluției, corpul uman a învățat să-i utilizeze cu scopul menținerii sănătății și rezistenței cerebrale [3].

2. Alimentația

Există o legătură clară între obezitate, diabet și boala Alzheimer, astfel este recomandată evitarea alimentelor procesate, dulciurilor, sucurilor cu un conținut mare în zaharuri. Se cunoaște faptul că zahărul traversează bariera hemato-encefalică, producând consecințe grave asupra sănătății creierului prin degradarea transmiterii sinaptice.

Sunt recomandate alimentele care ajută la reducerea inflamației cronice. Fructele de pădure (afine, mure) cu un conținut mare de antioxidanți, legumele proaspete, verdețuri (salată verde de orice tip), spanacul și varza kale, legumele crucifere precum broccoli și varza de Bruxelles, toate acestea conțin o cantitate mare de antioxidanți excelenți pentru sănătatea cerebrală.

O altă recomandare alimentară este legată de aportul de gluten. S-a demonstrat că glutenul crește nivelul de zonulină – o proteină din corp care mărește permeabilitatea barierei intestinale și perturbă bariera hemato-encefalică [4].

Cercetătorii au descoperit că gliadina, o proteină regăsită în gluten, crește în mod clar nivelul de zonulină și contribuie la evoluția permeabilității intestinale care poate fi direct implicată în stările neuroinflamatorii și în modificarea funcției cognitive [5]. Evitarea glutenului timp de 1 lună de zile ne poate oferi prilejul de a observa eventuale schimbări benefice în funcțiile cognitive.

Tot legat de alimentație, postul intermitent aduce multiple beneficii organismului și sănătății cerebrale. Acesta se obține prin alocarea unei pauze de 12-16 ore între ultima masă din zi și prima masă din ziua următoare. Pauza alimentară permite creierului să intre în autofagie, fereastră naturală de „auto-curățare” a corpului în timpul somnului. Pentru cele mai bune rezultate se recomandă începerea postului cu 3 ore înainte de culcare.

Cercetările arată că restricția alimentară [6] crește numărul de celule cerebrale nou generate la adulți. Astfel de schimbări alimentare poate mări plasticitatea creierului și capacitatea de auto-reparare.

3. Exercițiul fizic

Creșterea activității fizice cu până la 25% în cazul vârstnicilor ar putea preveni 1 milion de cazuri de boală Alzheimer în întreaga lume. Exercițiile fizice reduc acumularea plăcii, previn obezitatea, mențin masa musculară a corpului și luptă împotriva inflamației.

S-a demonstrat că 150 de minute de exerciții aerobice ușoare în fiecare săptămână, în cazul celor peste 65 de ani, protejează performanța cognitivă. Mersul pe jos 30 de minute în fiecare zi crește fluxul de sânge și oxigen către creier.

4. Scăderea nivelului de stres

Practicile de mindfulness precum meditația sau exercițiile de respirație ajută la reducerea stresului. A trăi conștient de momentul prezent este o practică de mindfulness care reduce nivelul de stres în timpul vieții de zi cu zi.

Este deosebit de benefic să petrecem mai mult timp afară, în spații verzi. S-a dovedit că scade stresul și încurajează preacticarea exercițiilor fizice. În plus, petrecerea timpului la interior pare să contribuie la creșterea riscului de demență.

Rugăciunea, râsul și petrecerea timpului cu persoana iubită pot ajuta la scăderea nivelului de stres, scăzând astfel și riscul de a dezvolta Alzheimer.

5. Somnul de calitate

Un somn odihnitor oferă corpului și creierului nostru timpul necesar pentru a-și restabili echilibrul interior.

Sfaturi pentru un somn sănătos:

  1. Mențineți un program adecvat de somn;
  2. Nu faceți exerciții fizice cu 3 ore înainte de culcare;
  3. Reduceți aportul de cofeină cu 8 ore înainte de somn;
  4. Evitați să consumați alimente după ora 19.00;
  5. Evitați lumina albastră a ecranelor înainte de culcare;

S-a demonstrat că acumularea de proteine beta-amiloid asociată cu boala Alzheimer crește chiar și cu o singură noapte nedormită [7].

6. Suplimentarea cu vitamine și alți nutrienți

Diferiți oameni de știință și Asociația Alzheimer au efectuat studii randomizate controlate privind efectul unor nutrienți asupra bolii Alzheimer.

  • Mai multe studii au asociat aportul mărit de acizi grași Omega-3 cu scăderea declinului mintal în cazul vârstnicilor și un risc redus de apariție a bolii Alzheimer [8];
  • Uleiul de cocos neprocesat poate îmbunătăți transmiterea nervoasă, precum și funcționarea generală a creierului. Aceast tip de grăsime sănătoasă, cu proprietăți antiinflamatoare ajută la regenerarea mucoasei celulelor nervoase;
  • Vitamina B12 poate contribui la funcția cognitivă generală prin restabilirea căilor nervoase din creier. Vitamina B12 intră în componența tecii de mielină care învelește terminațiile nervoase;
  • Vitamina D3 contribuie la păstrarea în bună formă a capacităților mintale. Studiile arată că persoanele cu niveluri mici ale vitaminei D3 sunt de două ori mai expuse riscului de a dezvolta probleme de memorie sau de atenție;
  • Magneziul este un mineral deosebit de benefic fără de care nervii nu pot funcționa optim. Este, de asemenea, un co-factor enzimatic care participă la sute de reacții celulare în organismul uman;

7. Îmbunătățirea sănătății inimii

Sănătatea cardiovasculară reprezintă un factor de risc major pentru boala Alzheimer. Menținerea unei inimi sănătoase poate reduce riscul de a dezvolta o astfel de afecțiune.

Mai mult decât atât, sănătatea inimii a fost corelată cu dimensiunea creierului. Un studiu care a durat 30 de ani a arătat că persoanele cu un scor ridicat al sănătății cardiace, aveau un volum al creierului mai mare decât media, ca procent din dimensiunea totală a capului. Studiul poate fi accesat aici: https://n.neurology.org/content/89/7/680

Hipertensiunea arterială, bolile de inimă și nivelul crescut de colesterol la vârsta mijlocie cresc semnificativ riscul de a dezvolta demență mai târziu în viață [9].

Dieta echilibrată și menținerea unui IMC (indice de masă corporală) optim sunt factori care pot îmbunătăți sănătatea inimii.

8. Interacțiunea socială și o minte activă

Contactul social îmbunătățește calitatea vieții pacienților în fiecare stadiu al bolii Alzheimer.

Învățarea unei noi activități, cum ar fi dansul, creează noi căi de comunicare în creier. Dobândirea de abilități și rememorarea evenimentelor prețuite din viață sunt modalități de a preveni diminuarea funcțiilor cognitive.

O alegere foarte importantă în ceea ce privește stilul de viață este menținerea unei minți active. Rezolvarea de noi probleme, menținerea prieteniilor și trăirea de noi experiențe senzoriale ajută la stimularea minții.

9. Igiena orală adecvată

Starea inflamatorie la nivel gingival poate crește riscul de depunere a plăcilor beta-amiloid în creier [10].

Controalele regulate, periajul și folosirea aței dentare pot împiedica bacteriile asociate afecțiunilor gingivale să ajungă la creier. Un microbiom oral sănătos poate avea efecte pozitive asupra sănătății generale a creierului.

10. Înlăturarea factorilor de risc din mediul de viață

Factorii de risc precum mucegaiul, biotoxinele, poluarea și alte neurotoxine de mediu pot crește foarte mult riscul de a dezvolta boala Alzheimer [11].

Compușii neurotoxici precum metalele grele se pot acumula în organism. Pe măsură ce aceste substanțe neurotoxice se acumulează, ele contribuie la declinul cognitiv și la afectarea funcției cognitive la adulții în vârstă. Expunerea regulată la aceste toxine crește riscul apariției bolii Alzheimer.

Concluzii

Prevenția este considerată cea mai bună terapie și toate studiile arată că, începută devreme în viață, contribuie clar la calitatea sănătății pe care o putem avea la bătrânețe.

Stilul de viață echilibrat, alimentația optimizată, detoxifierea cerebrală periodică, asigurarea de nutrienți esențiali, mișcarea, contribuie direct la buna funcționare a creierului. Toate aceste remedii și obiceiuri au fiecare o importanță ridicată și aduc rezultate vizibile atât în prevenția, cât și în tratamentul bolii Alzheimer.

Articol scris de Silviu Stănculeț, Redactor Jurnalul de Hypersănătate

Informațiile prezentate servesc în scop educațional și informațional. Pentru sfaturi medicale vă recomandăm consultul medical de specialitate.

Dacă te abonezi la Newsletter-ul Hypernatura.com vei primi gratuit cele mai noi și apreciate articole direct în căsuța ta de e-mail!

Link-uri utile:

Voluntastrols, detoxifiant cerebral, https://www.hypernatura.com/produs/voluntastrols/

Vitamina B12 lipozomală https://www.hypernatura.com/produs/lipozomal-vitamina-b12-d-riboza/

Omega 3 vegan lipozomal https://www.hypernatura.com/produs/lipozomal-vegan-omega-3-hypernatura/

Vitamina D3 K2 și Magneziu lipozomal https://www.hypernatura.com/produs/lipozomal-d3-k2-magneziu/

Referințe: [1] Grant, William B.a, Campbell, Arezoob, Itzhaki, Ruth F.c, Savory, Johnd, The significance of environmental factors in the etiology of Alzheimer’s disease, Journal of Alzheimer’s Disease, vol. 4, 2002; [2] Lulu Xie, Hongyi Kang1, Qiwu Xu, Michael J. Chen, Yonghong Liao, Meenakshisundaram Thiyagarajan, John O’Donnell, Daniel J. Christensen, Charles Nicholson, Jeffrey J. Iliff, Takahiro Takano, Rashid Deane, Maiken Nedergaard, Sleep Drives Metabolite Clearance from the Adult Brain, Science 18 Oct 2013 (https://science.sciencemag.org/content/342/6156/373); [3] Roxana Braga de Andrade Teles, Tâmara Coimbra Diniz, Tiago Coimbra Costa Pinto, Raimundo Gonçalves de Oliveira Júnior, Mariana Gama e Silva, Érica Martins de Lavor, Antonio Wilton Cavalcante Fernandes, Ana Paula de Oliveira, Fernanda Pires Rodrigues de Almeida Ribeiro, Amanda Alves Marcelino da Silva, Taisy Cinthia Ferro Cavalcante, Lucindo José Quintans Júnior, and Jackson Roberto Guedes da Silva Almeida, Flavonoids as Therapeutic Agents in Alzheimer’s and Parkinson’s Diseases: A Systematic Review of Preclinical Evidences, mai 2018, PubMed (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5971291/); [4] Alessio Fasano, Zonulin and Its Regulation of Intestinal Barrier Function: The Biological Door to Inflammation, Autoimmunity, and Cancer, Physiological Reviews, 2011 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/21248165/) [5] Drago S, El Asmar R, Di Pierro M, Grazia Clemente M, Tripathi A, Sapone A, Thakar M, Iacono G, Carroccio A, D’Agate C, Not T, Zampini L, Catassi C, Fasano A. Gliadin, zonulin and gut permeability: Effects on celiac and non-celiac intestinal mucosa and intestinal cell lines. Scand J Gastroenterol. 2006 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/16635908/); [6] Mattson MP. Neuroprotective signaling and the aging brain: take away my food and let me run. Brain Res. 2000 Dec (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11119686/); [7] Shokri-Kojori E, Wang GJ, Wiers CE, Demiral SB, Guo M, Kim SW, Lindgren E, Ramirez V, Zehra A, Freeman C, Miller G, Manza P, Srivastava T, De Santi S, Tomasi D, Benveniste H, Volkow ND. β-Amyloid accumulation in the human brain after one night of sleep deprivation. Proc Natl Acad Sci U S A. 2018 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5924922/); [8] M. Hasan Mohajeri, Barbara Troesch, Peter Weber, Inadequate supply of vitamins and DHA in the elderly: Implications for brain aging and Alzheimer-type dementia, Nutrition, 2015 (https://doi.org/10.1016/j.nut.2014.06.016); [9] Martins, I., Hone, E., Foster, J. et al. Apolipoprotein E, cholesterol metabolism, diabetes, and the convergence of risk factors for Alzheimer’s disease and cardiovascular disease. Mol Psychiatry (2006) (https://doi.org/10.1038/sj.mp.4001854); [10] Stephen S. Dominy, Casey LynchFlorian Ermini, Malgorzata BenedykAgata Marczyk, Andrei KonradiMai Nguyen, Ursula Haditsch, Porphyromonas gingivalis in Alzheimer’s disease brains: Evidence for disease causation and treatment with small-molecule inhibitors, Science Advances, 2019 (https://www.science.org/doi/10.1126/sciadv.aau3333); [11] Dosunmu R, Wu J, Basha MR, Zawia NH. Environmental and dietary risk factors in Alzheimer’s disease. Expert Rev Neurother. 2007 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/17610395/);

 

Scrie un comentariu

Sună acum 0754045411